Calendarul zilei 25 noiembrie
1600: Are loc bătălia de lîngă Curtea de Argeş, dintre
oastea lui Mihai Viteazul şi oastea polonă, care la acel moment, dupa
victoriile anterioare, instalase noi domnitori în Moldova şi Muntenia.
Înfrangerea de la Curtea de Argeş îl sileşte pe Mihai Viteazul să ia
drumul Vienei unde ajunge la 12 ianuarie 1601.
Oastea lui Mihai Viteazul – pictură de Gheorghe Tattarescu – foto: ro.wikipedia.org
1715: Începutul domniilor fanariote în Țara Românească
prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile
fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poarta
Otomana asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită.
O imagine a extravaganţelor atribuite fanarioţilor din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi – foto: ro.wikipedia.org
Fanarioţii sau grecii fanarioţi erau membri ai familiilor aristocratice
greceşti care locuiau în cartierul Fanari. Acesta era principalul
cartier al grecilor din Constantinopol (Istanbul), unde se afla şi
sediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. Fanarioţii dominau
administraţia Patriarhiei şi interveneau deseori în alegerea înalţilor
prelaţi, inclusiv a Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului, care
avea statutul de „Primul între egali” în lumea episcopilor
ortodocşi. Unii dintre membrii acestor familii, care cuceriseră o mare
influenţă politică şi adunaseră averi considerabile în cursul secolului
al XVII-lea, ocupau funcţii administrative foarte importante în Imperiul
Otoman. Din 1669 până la 1821, fanarioţii au servit ca dragomani
(translatori) ai Sublimei Porţi şi ai ambasadelor străine. Alături de
demnitarii bisericii şi de funcţionarii locali din provincii, fanarioţii
reprezentau clasa conducătoare greacă în timpul dominaţiei otomane până
la izbucnirea războiului de independenţă al Greciei. În timpul acestui
ultim război, fanarioţii au jucat un rol de primă importanţă şi au
influenţat deciziile Adunării Naţionale, corpul reprezentativ
al revoluţionarilor, care a fost convocat în şase şedinţe între 1821 şi
1829. Între 1711/1716 şi 1821, unii dintre fanarioţi au fost numiţi
domnitori (voievozi) ai Ţărilor Române Moldova şi Ţara Românească, de
obicei ca o promovare pentru funcţionarii dragomani. Această perioadă
este cunoscută în istoria României ca epoca fanariotă/domniile
fanariote.
Nicolae Mavrocordat - foto: ro.wikipedia.org
Nicolae Mavrocordat (n. 3 mai 1680, Constantinopol – d. 3 septembrie 1730, București), domnul Moldovei de două ori: 17 noiembrie 1709 – noiembrie 1710 și 1711 – 5 ianuarie 1716 și al Țării Românești, tot de două ori: 21 ianuarie 1716 – 25 noiembrie 1716 și martie 1719 – 3 septembrie 1730.
Alexandru Moruzi primindu-l pe ambasadorul britanic Robert Liston la Curtea Nouă – foto: ro.wikipedia.org
Alexandru Moruzi, (* 1750 – † 1816 ), a fost domn în Moldova: martie
1792 – ianuarie 1793, 4 octombrie 1802 – august 1806 și 17 octombrie
1806 – 19 martie 1807 și în Țara Românească: ianuarie 1793 – august 1796
și martie 1799 – octombrie 1801.
1716: A încetat din viaţă Antim Ivireanul (n.c.1660 Ivira, Georgia), mitropolit al Munteniei (1708-1716).
Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul – foto: doxologia.ro
Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de
astăzi), în anul 1650, dar activitatea sa în slujba bisericii și-a
desfășurat-o în Ţara Românească. A fost, pe rând, egumen al mânăstirii
Snagov, episcop de Vâlcea și mitropolit al Ţării Românești. În același
timp, a fost și un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor
al celebrelor Didahii (o colecție de predici folosite la Marile
Sărbători de peste an). La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în
anul 1716. Şi-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind
ucis de ostașii care îl escortau pe drumul exilului. Biserica Ortodoxă
Română îl prăznuiește pe data de 27 septembrie. Antim Ivireanul a
înfiinţat tipografii la Snagov (1694) şi Rîmnic (1705), a fost ctitorul
ansamblului monastic Antim (1716), a ilustrat Evangheliile de la 1693 şi
1597 şi a executat portretul lui Constantin Brîncoveanu.
1814: Se năştea actorul şi cântăreţul Matei Millo (d. 1896)
Matei Millo - foto: ro.wikipedia.org
Matei Millo (n. 25 noiembrie 1814, Stolniceni-Prăjescu, Iași – d. 9
septembrie 1896, București), actor și autor dramatic român. S-a născut
in Stolniceni, Iași, fiind nepot al poetului Matei Millu. Inca din
copilarie, părintii ii oferă o educație aleasa, studiind greaca, germana
si franceza. Este trimis apoi la Iasi, unde studiază la pensionul lui
Victor Cuenim. Tot în aceasta perioada își face debutul pe scena si isi
incearca talentul la scris, inspirat fiind de Gheorghe Asachi pe care
l-a avut ca profesor la Academia Mihaileana, pe care a urmat-o intre
1835-1836. Pleacă in 1840 la Paris pentru a urma cursuri de inginerie, însa pe durata șederii a fost preocupat îndeosebi de actorie căreia i se
va dedica aproape în întregime la revenirea acasă.
Debutul ca actor profesionist l-a avut pe 1 martie 1847, în acest
timp conducând Teatrul Iași și punând bazele unei “scoli declamatorii”.
S-a stabilit apoi în București, unde și-a continuat atât activitatea
artistica, cat si cea publicistica. A rămas celebru în teatrul românesc,
prin interpretarea în travesti a rolului “Coana Chiriţa” din piesele
lui V. Alecsandri. Un rol memorabil a avut Matei Millo și în “Baba
Harca”, a cărei premiera a avut loc în 26 decembrie 1848, când a
interpretat în travesti, rolul principal. O alta premiera a celebrului
actor și autor dramatic a fost punerea în scena a unuia din primele
spectacole de revista, “Apele de la Văcărești”, care a avut premiera în
19 noiembrie 1872. La cinci ani după acest eveniment, Millo a devenit
prim-societar al Societății Dramatice a Teatrului Național. Extrem de slăbit, s-a stins din viata, în București, în ziua de 9 septembrie 1896,
la vârsta de 81 de ani.
1835: Se năştea industriaşul şi filantropul american de origine scoţiană Andrew Carnegie (d. 1919)
1844: Se năștea inginerul german Karl Benz (d.1929)
1863: Se năştea savantul Ion Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală (d. 1934)
Ion Cantacuzino
(cunoscut și ca Ioan Cantacuzino, n. 25 noiembrie 1863, București – d.
14 ianuarie 1934, București), medic și microbiolog român, fondator al
școlii românești de imunologie și patologie experimentală. A fost
profesor universitar și membru al Academiei Române – foto:
ro.wikipedia.org
1885: Înceta din viaţă poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu (n. 1810)
1915: Se năştea Augusto Pinochet Ugarte, dictator al
statului Chine între 1973 şi 1990, când a fost înlăturat
printr-o lovitură militară de stat (d. 2006)
1920: Se năștea actorul mexican Ricardo Montalban (d. 2009)
1940: Se năștea muzicianul american Percy Sledge (d. 2015)
1943: La Sarajevo, consiliul anti-fascist adopta
rezoluția care declara Bosnia şi Herţegovina drept o comunitate a
sârbilor, musulmanilor și croaților, ziua devenind sărbătoare naţională
1944: Se năştea saxofonistul Marin Petrache Pechea (d. 2016)
1958: Senegal își obținea autonomia față de Franța
1958: Se năştea Neti Sandu, prezentatoare a horoscopului la Pro TV
1960: Se năștea antreprenorul american John F. Kennedy Jr., fiul răposatului președinte american JF Kennedy (d. )
1963: Asasinat cu 3 zile în urmă, președintele americane John Fitzgerald Kennedy era înhumat la Arlington National Cemetery
1971: Se năștea actrița americană Christina Applegate
1972: Înceta din viață Henri Coandă, inventator și inginer, creatorul primului avion cu reacție din lume (n. 1886)
Henri Marie Coandă – foto roportal.ro
Henri
Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 – d. 25 noiembrie 1972) academician și
inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator, inventator al
motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele.
1972: Înceta din viaţă urbanistul Hans Scharoun, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi germani (n. 1893)
1973: A decedat Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume; (n.10.11.1887).
Elisa Leonida Zamfirescu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Elisa Leonida Zamfirescu (n. 10 noiembrie 1887, Galați – d. 25 noiembrie
1973, București) a fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a
laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume
1975: Statul sud-american Surinam își câștiga independența, ziua devenind sărbătoare națională
1983: Se năștea cântăreața Paty Cantú, ale cărei origini sunt mexicane
1983: 10 tone de lingouri de aur, în valoare de 26
de milioane de lire sterline, erau furate din depozitul Brinks Mat, din
aeroportul britanic Heathrow
1984: Se năștea actorul francez Gaspard Ulliel
1990: Lech Walesa câștiga primele alegeri prezidențiale de după căderea comunismului
1992: Adunarea Federală a Cehoslovaciei vota separarea celor două ţări, Cehia şi Slovacia, începând cu 1 ianuarie 1993
1992: Filmul ‘The Bodyguard’ avea premiera în SUA, avându-i pe Whitney Houston și Kevin Costner în rolurile principale
2000: Înceta din viaţă Nicolae Florei, solist al Operei Naţionale Române (n. 1927)
2003: Megastarul american Michael Jackson își lansa
pagina oficială de internet, cu un mesaj către fani în care respingea
categoric acuzațiile de abuz sexual asupra unui băiat de 12 ce îi erau
aduse
2005: Gary Barlow, Jason Orange, Mark Owen și Howard
Donald anunțau reunirea Take That pentru un turneu, fără rebelul Robbie
Williams
2008: Înceta din viaţă nuvelistul şi scenaristul american William Gibson (n. 1914)
2008: Explozia unei mașini capcană ucidea 3 persoane la St. Petersburg, Rusia
2009: Înceta din viaţă lingvistul Theodor Hristea (n. 1930)
2014: Argentinianul Lionel Messi devenea golgheterul all-time ale UEFA Champions League
2015: Papa Francisc își începea primul turneu african, vizitând Kenya, Uganda și Republica Centrafricană
2016: Înceta din viaţă revoluţionarul Lorin Fortună, figură emblematică a evenimentelor din decembrie 1989 (n. 1948)
2016: Fidel Castro, lider al Revoluţiei cubaneze, era răpus de boală (n. 1926)









Comments
Post a Comment