Cetatea Poenari - Cetatea lui Vlad Țepeș

Cetatea Poenari, este una din cele mai misterioase și interesante locuri din România, plasată într-un cadru natural fabulos pentru a cărei frumusețe trebuie să depui un pic de efort. Va trebui să urci nu mai puțin de 1480 de trepte pentru a ajunge la Cetatea Poenari, care se află la o altitudine de 850 m, pe Muntele Cetățuia. Drumul nu e greu de parcurs iar pădurea de fag prin care treci e suficient de frumoasă cât să impulsioneze călătorul mai leneș, mai obosit sau mai… senior.
Istoria Cetății Poenari începe cu Negru Vodă, voievodul care a ridicat un turn în secolul 13, în dorința de a extinde un plan de apărare a nordului Țării Românești. În 1456, Vlad Țepeș descoperă locul și decide că un amplasament atât de bun merită exploatat mai bine, prin urmare adaugă încă patru turnuri, unite prin ziduri solide de cărămidă, stabilindu-și aici cea de-a doua sa reședință, după cea de la Târgoviște. 
În fapt, Țepeș a trebuit să refacă inclusiv structura inițială, distrusă serios de marele cutremur ce a avut loc în 1446. Un plan bun. Și o mulțime de legende legate de cetate: 
Prima, îi vizează pe boierii ce puneau la cale uciderea lui Țepeș, considerându-l pe acesta un conducător prea dur. Ceea ce, probabil și era. Doar că Vlad a aflat de planul lor, i-a adunat în Cheile Argeșului și i-a silit să urce și să lucreze la construcția cetății.
A doua e legată de istețimea conducătorului, care în timpul bătăliei cu turcii din 1462, i-a păcălit pe aceștia potcovind caii invers, retrăgându-se apoi fără probleme în cetate.
În fine, dar nu în cele din urmă, se spune că în Cetatea Poenari s-a sinucis, în același an 1462, Anastasia, soția lui Vlad Țepeș, înnebunită de gelozie la aflarea veștii că bărbatul ei dorea să se căsătorească cu Katharina, amanta lui din Brașov. Anastasia era nepoata reginei Poloniei și s-ar fi aruncat dintr-unul din turnurile cetății. Marea dragoste secretă a sângerosului voievod Vlad Ţepeş a făcut-o pe soţia acestuia Anastasia să-şi pună capăt zilelor în Cetatea Poenari de la Arefu. Pentru că voievodul voia să se căsătorească cu amanta sa din Braşov, Anastasia s-a aruncat dintr-un turn al cetăţii de la Poenari în apele învolburate ale Argeşului. Pe lângă legendarele poveşti cu vampiri, asasinate la comandă şi trasul în ţeapă, care învăluie cetatea construită de Vlad Ţepeş la Poenari, cronicile vremii scot la iveală şi o tragică poveste de dragoste. Dintr-unul din turnurile cetăţii din comuna Arefu şi-a pus capăt zilelor prima soţie a domnitorului, frumoasa Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. Cronicile au consemnat că, în anul 1462, Anastasia s-a sinucis aruncându-se din turn direct în apele învolburate ale Argeşului, după ce a aflat că soţul ei, Vlad Ţepeş, avea o amantă cu mult mai tânără decât el şi cu care domnitorul urma să se căsătorească. Femeia care a reuşit să cucerească definitiv inima de gheaţă a crudului voievod a fost Katharina Siegel, fiica unui ţesător din Corona (Braşov). Se pare că a fost şi singura femeie pentru care cel supranumit „Dracula” a făcut crize de gelozie. Povestea celor doi începe în decembrie 1455. Tânăra Katharina, pe atunci în vârstă de 17 ani, se chinuia să tragă prin zăpadă o sanie încărcată cu merinde pentru soldaţii Bastionului Ţesătorilor, aflat pe un deal din Corona. Când voievodul a văzut-o pe tânăra fată chinuindu-se, acesta i-a sărit în ajutor, spre surprinderea ofiţerilor care-l însoţeau şi care ştiau că Ţepeş nu a făcut niciodată un gest aşa de mărinimos pentru nimeni. Îndrăgostit până peste cap de tânăra săsoaică, Ţepeş a recurs la tot felul de strategii pentru a o seduce, unul dintre gesturi fiind acela de a-i comanda cele mai frumoase rochii din mătăsuri şi dantele alese, tocmai de la Veneţia şi Flandra. Conform cronicilor, la 2 aprilie 1459, supărat pe taxele mari impuse de saşii din Braşov şi de intrigile capilor cetăţii, Vlad Ţepeş a distrus toate recoltele de grâne din Ţara Bârsei. A poruncit să fie prinşi sute de târgoveţi şi negustori care veneau cu marfă în cetate, pe care i-a dus lângă mahalaua oraşului, în zona Bartolomeului de astăzi, şi i-a tras în ţeapă. Dimineaţa, sângerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau traşi în ţeapă. După moartea acestora, a poruncit jefuirea şi incendierea Bisericii Bartolomeu, precum şi arderea satului Codlea. Pentru că povestea de dragoste dintre Katharina şi Ţepeş era cunoscută în târg, nevestele negustorilor au vrut să se răzbune pe amanta voievodului şi au atacat casa unde aceasta locuia. Au bătut-o şi au pus-o la Stâlpul Infamiei. Pentru că i-au tăiat şi cozile, domnitorul a ameninţat că va da foc întregii cetăţii. Cum Katharina era ţinută prizonieră, Ţepeş a trebuit, însă, s-o scape pe iubita sa, aşa că a fost nevoit să-i elibereze pe ceilalţi negustori saşi ce urmau să fie ucişi. Vlad Tepeş vroia să o ia în căsătorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deşi avea mai mulţi copii cu amanta din Braşov. I-a scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i o scrisoare de indulgenţă pentru a i se anula căsătoria cu prima soţie, Anastasia Holszanska. În perioada relaţiei de amor dintre cei doi, Katharina a dat naştere unui număr de trei prunci: Vladislav (1456), Catherina (1459) şi Christian (1461). După consumarea episodului în care Anastasia s-a sinucis, aruncându-se de pe zidurile Cetăţii Poenari, Vlad era în sfârşit liber şi putea să se căsătorească cu Katharina, însă un complot al foştilor săi rivali sfârşeşte prin întemniţarea lui Ţepeş la Buda, unde Matei Corvin i-a spus atunci că îl eliberează cu condiţia să o ia în căsătorie pe mătuşa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi.
Astfel, Ţepeş a ratat oficializarea relaţiei cu Katharina. Însă a mai avut cu aceasta încă doi copii – Hanna şi Sigismund. Deşi era căsătorit, Katharina i-a rămas aproape lui „Dracula” chiar şi după căderea acestuia de pe tron, în 1462, iar Ţepeş s-a îngrijit de toţi descendenţii săi, aşa cum atestă cărţile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo sau Siegel. Asasinarea voievodului, în 1477, a pus capăt dragostei dintre el şi Katharina, iar frumoasa care l-a cucerit până la moarte pe „Dracula” s-a întors la mânăstire.
Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.

Citeste mai mult: adev.ro/or991
Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe. O mare parte din porţiunea nordica a zidului nu se mai păstrează, prăbuşindu-se odată cu stânca pe care se sprijinea, la cutremurul din 1915. Construcţiile sunt ridicate direct pe stâncă, folosindu-se bârne de stejar pentru nivelare şi coeziune, astfel încât, din cauza pantei abrupte, la exterior înălţimea lor este mult mai mare. Încăperile interioare ale turnurilor semicirculare au partea superioara la aproximativ acelaşi nivel cu cel de calcare al interiorului cetăţii după nivelare, iar ele sunt pardosite cu cărămizi dreptunghiulare. Legat de refacerea cetăţii Poenari, aflată într-o avansată stare de degradare, Muzeul Judeţean Argeş a depus un proiect pentru accesarea a 5 milioane de euro în acest sens. Încă se aşteaptă răspunsul de la Bucureşti pentru avizarea proiectului. 

Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.

Citeste mai mult: adev.ro/or9911
Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.

Citeste mai mult: adev.ro/or9911
Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.

Citeste mai mult: adev.ro/or9911

Comments

Popular posts from this blog

Politica de confidențialitate și Termeni de folosire a aplicației mobile RIPOSTA!

Cum petreci Craciunul?