Mărțișorul
1 Martie
Povestea mărțișorului începe acum mai bine de 2000 de ani, pe vremea
dacilor și a romanilor, dar tradiția este mult mai veche. Se spune ca
strămoșii noștri purtau monede găurite, atârnate de un fir împletit –
colorat în alb și negru. Bănuții erau de aur, argint sau metal obișnuit, indicând cât de bogată sau de săraca era persoana care îi purta. Albul însemna revenirea la viață a naturii și căldura verii, în timp ce negrul
semnifica frigul iernii. Aceste mărțișoare erau purtate la încheietura mâinii sau prinse în piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele ca le
vor aduce noroc, frumusețe și le vor feri de razele arzătoare ale
soarelui verii. Când copacii înfloreau, femeile agățau firul de o
ramură, iar cu moneda respectiva cumpărau caș, pentru ca tot restul
anului pielea lor sa fie alba și moale. În timp, rolul de talisman sau
obiect purtător de noroc al mărțișorului s-a transformat în simbol al
iubirii. În același timp, și firul negru a devenit rosu.
Săpaturile arheologice au scos la iveala mărțișoare cu o vechime de
peste 8000 de ani! Sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb și
rosu, ele erau înșirate pe ață și se purtau la gat. Culoarea roșie era
dată de foc, sânge și soare – însemnând nașterea și viata, adică femeia.
Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, zăpada rece și pură – semnificând ințelepciunea bărbatului. Împletirea șnurului arata legătura inseparabila dintre cele doua elemente ale vieții.
Tradiția bănuțului este legata, de asemenea, de legenda Babei Dochia, păstorită cu cele șapte cojoace, transformată într-o stâncă. Se spune
ca Dochia a găsit într-o zi o monedă, a găurit-o, a legat-o de un șnur
din fire de lână – albe și negre – împletite, purtând-o la gât în semn
de noroc. În tradiția româneasca, de 1 martie se dăruia celor dragi un
mic talisman legat cu un șnur alb-rosu ori pur și simplu șnurul bicolor. Mărțișorul simbolizează venirea primăverii, reluarea unui nou ciclu al
naturii odată cu reînvierea Dochiei.
Prima referire la mărțișor din tratatele folclorice a apărut în
lucrarea cercetătorului Iordache Golescu, iar profesorul Simion Florea
Marian a reluat ideea in cartea “Sărbătorile la români“, unde
se spune ca de 1 martie copiilor li se lega la mână un bănuț din aur ca
sa le poarte noroc și sa fie feriți de vrăji. Amuleta trebuia purtata 12
zile după care era prinsa de ramura unui copac. Chiar și acum, dăruirea
unui mărțișor persoanei dragi s-a păstrat ca un obicei al românilor în întreaga țară.

Comments
Post a Comment