Mărțișorul

1 Martie
Povestea mărțișorului începe acum mai bine de 2000 de ani, pe vremea dacilor și a romanilor, dar tradiția este mult mai veche. Se spune ca strămoșii noștri purtau monede găurite, atârnate de un fir împletit – colorat în alb și negru. Bănuții erau de aur, argint sau metal obișnuit, indicând cât de bogată sau de săraca era persoana care îi purta. Albul însemna revenirea la viață a naturii și căldura verii, în timp ce negrul semnifica frigul iernii. Aceste mărțișoare erau purtate la încheietura mâinii sau prinse în piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele ca le vor aduce noroc, frumusețe și le vor feri de razele arzătoare ale soarelui verii. Când copacii înfloreau, femeile agățau firul de o ramură, iar cu moneda respectiva cumpărau caș, pentru ca tot restul anului pielea lor sa fie alba și moale. În timp, rolul de talisman sau obiect purtător de noroc al mărțișorului s-a transformat în simbol al iubirii. În același timp, și firul negru a devenit rosu.
Săpaturile arheologice au scos la iveala mărțișoare cu o vechime de peste 8000 de ani! Sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb și rosu, ele erau înșirate pe ață și se purtau la gat. Culoarea roșie era dată de foc, sânge și soare – însemnând nașterea și viata, adică femeia. Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, zăpada rece și pură – semnificând ințelepciunea bărbatului. Împletirea șnurului arata legătura inseparabila dintre cele doua elemente ale vieții.
Tradiția bănuțului este legata, de asemenea, de legenda Babei Dochia, păstorită cu cele șapte cojoace, transformată într-o stâncă. Se spune ca Dochia a găsit într-o zi o monedă, a găurit-o, a legat-o de un șnur din fire de lână – albe și negre – împletite, purtând-o la gât în semn de noroc. În tradiția româneasca, de 1 martie se dăruia celor dragi un mic talisman legat cu un șnur alb-rosu ori pur și simplu șnurul bicolor. Mărțișorul simbolizează venirea primăverii, reluarea unui nou ciclu al naturii odată cu reînvierea Dochiei.
Prima referire la mărțișor din tratatele folclorice a apărut în lucrarea cercetătorului Iordache Golescu, iar profesorul Simion Florea Marian a reluat ideea in cartea “Sărbătorile la români“, unde se spune ca de 1 martie copiilor li se lega la mână un bănuț din aur ca sa le poarte noroc și sa fie feriți de vrăji. Amuleta trebuia purtata 12 zile după care era prinsa de ramura unui copac. Chiar și acum, dăruirea unui mărțișor persoanei dragi s-a păstrat ca un obicei al românilor în întreaga țară.

Comments

Popular posts from this blog

Politica de confidențialitate și Termeni de folosire a aplicației mobile RIPOSTA!

Cum petreci Craciunul?